Trăim astăzi într-o lume globalizată, în care s-ar presupune că buna înțelegere, la care s-a ajuns cu atâtea eforturi, reprezintă normalitatea, iar disputele mărunte, bazate pe considerente naționale, ar trebui să apară ca niște gesturi infantile în fața marilor realizări comune și globale.

Însă în umbra acestei realități, epoca naționalismului nu a apus încă, din contră, riscă să revină din nou. După două secole pline de dispute în „mizeria micilor state est-europene“, cum sublinia István Bibó, de la conflictele anilor 1848-49, care au consacrat până în ziua de astăzi arhetipurile etnice în acest spațiu, prin două războaie mondiale și „spectrul Sarajevo“ (descris de istoricul Urs Altermatt) care a bântuit după căderea regimurilor comuniste, încă ne aflăm la un început de drum în înțelegerea reciprocă dintre comunitățile română și maghiară. Înțelegerea reciprocă, apropierea sinceră, care este atât de des împiedicată din diferite considerente, mai ales politice, ar trebui să fie pietre de temelie ale ideii europene.

În toate epocile, viața alături și împreună a fost mult mai aproape de realitate decât și-ar fi dorit aceasta cei care credeau că ar putea profita din împotriviri. Ioan Slavici ne amintește de educația primită de la mama sa, de a saluta pe fiecare etnic al Transilvaniei în limba sa, acest gest fiind considerat o datorie (Lumea prin care am trecut, 1930). Acum un secol, scriitorul Benedek Elek descria, în autobiografia sa, pasiunea cu care s-a afundat în studiul limbii române, din care a început să facă traduceri, fapt care a fost persiflat, privit cu dispreț și furie de către profesorul său – experiență sintetizată mai târziu într-o „Scrisoare către un tânăr român” astfel: „Pentru că și printre noi, maghiarii, se mai găsesc unii care califică întreprinderea de apropiere, cunoaștere, politica de înțelegere ca fiind trădare de țară, sunt pregătit că mulți vor înțelege greșit și această scrisoare”, considerând tragic faptul că „două popoare de pe același pământ de-a lungul secolelor sunt atât de străine unul pentru celălalt de parcă mările le-ar despărți”.

Din păcate, multe dintre aceste realități, care erau prezente acum o sută de ani, predomină și astăzi dialogul româno-maghiar, iar necesitatea revigorării acestuia într-un mod sincer este una dintre necesitățile prezentului și viitorului, dacă ne dorim o țară prosperă și avansată.

După nepermis de multă vreme, la Cluj-Napoca ia ființă Forumul Româno-Maghiar (Román-Magyar Fórum), care, observând că cele două comunități continuă să coexiste în mare măsură ignorându-se reciproc, își propune să contribuie la înțelegerea culturii, valorilor, tradițiilor și chiar problemelor Celuilalt prin dialog și cunoaștere reciprocă, care este de fapt și motto-ul Forumului. Suntem convinși că doar pătrunderea în universul Celuilalt poate conduce la armonizarea relației dintre cele două comunități, prin acțiuni care să ne aducă împreună. Credem că (auto)izolarea, suspinciunea și teama pot fi risipite prin cunoaștere și apropiere, care împreună vor face să ne dăm seama de adevărul că, în esență, ne unesc infinit mai multe lucruri decât ne despart.

Scopul Asociației „Forumul româno-maghiar (Román-magyar fórum)” este construirea unui model de conviețuire bazat pe cunoaștere și acceptare reciprocă între cetățenii de naționalitate română și cetățenii aparținând minorității naționale maghiare, iar obiectivele pe care şi le propune în vederea realizării acestui scop sunt:

1. Organizarea unor conferințe, sesiuni științifice, expoziții și dezbateri publice pentru o mai bună cunoaștere a culturii române și maghiare și, în general, pentru o mai bună cunoaștere reciprocă a celor două comunități, română și maghiară;

2. Articularea punctelor de vedere contradictorii exclusiv prin dialog rațional, bazat pe exprimarea sinceră a opiniilor;

3. Promovarea educației pentru cetățenie activă și pentru democrație participativă;

4. Creșterea implicării cetățenilor în comunitate și în procesul de luare a deciziilor;

5. Încurajarea unui climat de toleranță şi înţelegere între cetăţenii României care au origini etnice sau religii, culturi ori limbi diferite;

6. Condamnarea oricăror manifestări de xenofobie, de ură, discriminare sau prejudecăți rasiale, etnice sau religioase;

7. Stabilirea unor contacte directe şi inițiative comune ale oamenilor de ştiinţă şi ale cercetătorilor români și maghiari;Inițierea unor traduceri din cele două literaturi;

8. Inițierea unor traduceri din cele două literaturi; 

9. Derularea unor proiecte cu finanțare internă sau externă;

10. Stabilirea unor colaborări cu asociațiile și fundațiile care și-au stabilit scopuri asemănătoare.

                                                                                                              Cluj-Napoca, 22 noiembrie 2021